Infectiile respiratorii la copii

Ghid Minunino infectii respiratorii copii. Infectiile respiratorii la copii sunt mult mai des intalnite in ultimii ani, deoarece vaccinarea copiilor este in scadere, si pentru ca nu se apeleaza pe cat ar trebui la intarirea sistemului imunitar, cu ajutorul nutraceuticelor si a suplimentelor alimentare.

Ghid Minunino® infectii respiratorii copii: tipuri infectii respiratorii, simptome, cand mergem la doctor, cum putem preveni?

Infectiile respiratorii la copii sunt mult mai des intalnite in ultimii ani, deoarece vaccinarea copiilor este in scadere, si pentru ca nu se apeleaza pe cat ar trebui la intarirea sistemului imunitar, cu ajutorul nutraceuticelor si a suplimentelor nutritive.

Infectiile respiratorii acute pot fi clasificate in infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale cailor respiratorii inferioare. Minunino® iti prezinta diferentele dintre diverse infectii respiratorii si cand e cazul sa apelam la medic.

Pentru o mai buna intelegere a mecanismului infectiilor respiratorii acute la copii, este important de stiut care sunt componentele principale ale cailor respiratorii.

Caile respiratorii superioare:

pornesc de la nivelul narilor
continua spre laringe,
includ sinusurile paranazale
si urechea medie (timpan si cavitatea timpanica).

In continuarea laringelui este:

traheea, care reprezinta prima componenta a cailor respiratorii inferioare.
Traheea se desparte in doua bronhii principale (una spre fiecare plaman),
iar bronhiile se ramifica, formand bronhiolele,
care la randul lor se ramifica pana la formarea alveolelor.

Este bine de retinut faptul ca infectiile respiratorii acute pot avea si efecte asupra altor regiuni din organism. Acest principiu se bazeaza pe posibila extensie a infectiei sau a toxinelor microbiene, dar si a inflamatiei, care in final pot duce la o scadere a capacitatii de functionare a plamanilor.

Unele patologii care au uneori si manifestare respiratorie pot fi prevenite prin vaccinare si de aceea este foarte important sa respectam schema de vaccinare propusa de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). De aceea, vaccinarea pentru a preveni difteria, tusea convulsiva (pertussis) si pojarul, trebuie respectata conform recomandarilor medicilor, intrucat pot preveni complicatiile respiratorii care pot aparea in urma acestor afectiuni.

Infectiile cailor respiratorii superioare

Sunt cele mai frecvente boli infectioase ale copilariei. Acestea sunt dobandite prin inhalarea picaturilor care invadeaza mucoasa cailor respiratorii.

Rinita (guturai sau coriza), sinuzita, infectii ale urechii (otita medie), faringita acuta sau faringo-tonsilita, epiglotita si laringita reprezinta infectiile respiratorii cel mai des intalnite la copii.

Majoritatea infectiilor cailor respiratorii superioare sunt cauzate de virusuri. Epiglotita si laringo-traheita sunt exceptiile de la aceasta regula, de aceea in general sunt intalnite ca forme severe de boala, fiind cauzate de Haemophilus influenzae tip B, care este o bacterie. Faringita bacteriana este cauzata de Streptococcus pyogenes. Deoarece infectiile respiratorii sunt in general cauzate de virusuri, antibioticele nu sunt recomandate si trebuie urmat sfatul medicului de familie sau a medicului pediatru, pentru a va indruma spre o recuperare rapida si fara complicatii.

Infectiile cailor respiratorii inferioare

La copii cele mai frecvente infectii ale cailor respiratorii inferioare sunt pneumonia si bronsiolita.

Cand sa mergem la doctor?

Imediat ce observam ca tusea copiilor este insotita si de o crestere a frecventei respiratorii sau oricare dintre simptome (febră, tuse, etc) persista mai mult de 5 zile consecutive, sau nu se observa nici o imbunatatire in urma administrarii tratamentelor recomandate.
Pneumonia poate fi cauzata atat de virusuri (VRS – virusul respirator sincitial), cat si de bacterii (Streptococcus grup B, Streptococcus pneumoniae, Listeria monocytogenes, E. coli, Klebsiella pneumoniae etc.) si se manifesta diferit in functie de varsta copilului.
Bronsiolita este intalnita mult mai des in primul an de viata al copiilor, frecventa descrescand odata cu inaintarea in varsta, fiind destul de rar intalnita dupa varsta de 3 ani.

Cum sa prevenim infectiile respiratorii?

In primul rand este foarte important sa ii invatam pe cei mici sa se spele foarte bine pe maini cu apa si sapun ori de cate ori mananca sau vin din colectivitate. Un alt mod eficient de preventie sunt suplimentele nutritive si nutraceuticele (Vitamina C, Vitamina D, Zinc, Betaglucan, etc). Acestea ajuta atat la intarirea sistemului imunitar, cat si la o crestere si dezvoltare armonioasa,
Evitati administrarea de anti-inflamatoare non-steroidiene (ibuprofen, diclofenac, naproxen, indometacin, etc.) si de antibiotice sau antivirale daca nu v-au fost prescrise de medicul de familie sau medicul pediatru.
Folositi un servetel de unica folosinta cand tusiti sau stranutati.

Simptomele cele mai frecvente in caz de infectii respiratorii

In tabelul de mai jos gasiti cateva dintre simptomele cele mai frecvente ale infectiilor cailor respiratorii superioare si inferioare. La orice agravare sau orice simptom nou observat la copilul dumneavoastra, este recomandat sa va adresati de urgenta medicului de familie sau medicului pediatru.

Lista Minunino simptome infectii respiratorii copii

Patologie	Simptom	Durata	Când să apelăm la medic?
Bronșita acută	-tuse-febră-dificultate respiratorie-durere toracică-respirație șuierătoare	<6 săptămâni	-flegma galbenă sau verde-febră mare
Bronșita cronică	-aceleași ca bronșita acută-flegma constantă (cauzată de tuse)-culoare flegmă: galbenă, verde sau albă	Recurentă; apare frecvent în cursul a 2 sau mai mulți ani	-flegma galbenă sau verde
Rinita acută (guturai sau coriza)	-apatie-frison-oboseală-cefalee-anorexie-uscăciunea foselor nazale și a faringelui-prurit nazal-strănut-obstrucție nazală	-vindecare in 9-12 zile	-rinoreea seroasă-lacrimare-hipoosmie (simțul mirosului scăzut)-hipoacuzie (simțul auzului scăzut)-epistaxis
Rinita cronică	-rinoree-obstrucție nazală-senzație de nas uscat-cefalee-durere la rădăcina nasului	>2 ani	-rinoree muco-purulentă-cefalee-oboseală matinală
Sinuzita acută	-vârsta 0-5 ani:- Rinoreea apoasă sau purulentă (galben-verzui)- Accese de tuse în timpul nopții- Edeme în jurul ochilor (periorbitare)-adolescenți:- Rinoree persistentă- Senzația de presiune sau durere facial- Cefalee- Halenă (miros neplăcut al respirației)- Febră-Tuse- Edeme periorbitare (dimineața)	>7-10 zile	-hemoragie-cacosmie (senzație de miros fetid, neplăcut)-rigiditatea musculaturii gâtului-fotofobie-edemul regiunii frontale-diplopie (vedere dublă)-scăderea acuității vizuale-oftalmoplegie dureroasă (paralizia mușchilor ocular)-edem și eritem periorbitar
Sinuzita cronică	-aceleași ca pentru sinuzita acută	>8 săptămâni	-aceleași ca pentru sinuzita acută
Otita medie	-febră-frison-otalgie (durere în ureche)-acufene (zgomote auriculare)-cefalee (dureri de cap)-diminuarea auzului-copii <3 ani:-Neliniște a copilului-Agitație-Dereglări de atenție și reacție neadecvată-dereglări de somn-inapetență (dereglări de alimentație)-dereglări gastrointestinale (vomă, diaree)	7-10 zile	-copii <2 ani-febra >39 grade Celsius-voma-secreții auriculare
Faringita acută	-febră-durere în gât-durere la înghițire-absența tusei	10 zile	-ganglioni cervicali măriți-eritem scarlatiniform
Faringo-tonsilita	-febră-durere în gât-durere la înghițire-absența tusei-tonsilită-exudat tonsillar-uvulă edemațiată și roșie	10 zile	-ganglioni cervicali măriți-eritem scarlatiniform
Epiglotita	-febra (40 grade C)-stridor-respirație dificilă-disfagie-refuzul alimentelor-voce capitonată-gât roșu-anxietate-scurgerea salivei	Câteva zile	-urgent
Laringita	-durere în gât-febră-ochi roșii-rinoree-refuzul alimentației-vocea răgușită-tusea lătrătoare-stridor	1-2 săptămâni	-agitație-anxietate-voce slabă și estompată-cianoză după tuse-salivează abundant-copilul nu poate respira decât într-o poziție specifică “de trepied”-nu poate înghiți-febră >39 grade C-respirația și stridorul nu se ameliorează după 10 minute de “baie de abur”
Pneumonia	-tuse-febră-tahipnee (respirație frecventă)-dispnee (respirație dificilă)+/- cianoză (colorația albăstruie a tegumentului)-geamăt-durere toracică/junghi (la copil mare)-durere abdominală-dificultăți alimentare-vărsături-diaree-stare generală alterată	10-14 zile	– cianoză (colorația albăstruie a tegumentului)-tahipnee (respirație frecventă)-diaree-stare generală alterată
Bronșiolita	-stare generală alterată-tuse ușoară-secreții nazale-febra poate fi absentă-sugarii:-refuză alimentația-agitați-uneori febrile-vomă	1-2 zile	-cât de repede posibil