Microbiota vaginală și rolul ei în cazul infecției cu HPV

Suntem convinși că cel puțin o dată, în urma unui examen de secreție vaginală, v-ați întrebat ce sunt bacilii Doderline și cum se tratează atunci când sunt frecvenți. Nu doar că nu trebuie tratați, dar este ideal ca ei să fie frecvenți în flora vaginală după cum veți vedea în continuare.

În condiții normale flora vaginală este dominată de bacili Doderline (bacterii bune cu rol de protecție din specia Lactobacillus) cu o prezență scăzută, sau inexistența altor microorganisme.

Studiile arată că diversitatea microbilor la nivel vaginal (disbioză) constituie un factor favorizant pentru infecția cu HPV, în special favorizând persistența acesteia, această condiție fiind principalul factor pentru apariția cancerului cervical.

Știai că? 

Albert Sigmund Gustav Döderlein (5 July 1860 – 10 December 1941) a fost profesor de ginecologie la Universitatea din Leipzig, fiind considerat unul din fondatorii bacteriologiei ginecologice. De asemenea, este recunoscut drept cel care a introdus mănușile de cauciuc în obstetrică-ginecologie, precum și printre primii care au folosit radioterapia pentru a trata cancerul, dar asta e altă discuție.

De departe, numele lui se leagă de faptul că a descris în 1892 o bacterie, gram-pozitivă, frecventă la nivel vaginal: este vorba despre Bacilul Doderline, fapt pentru care a și rămas în istorie. La aproape 130 de ani, încă discutăm pe marginea subiectului și încă nu am identificat exact mecanismele prin care aceste bacterii bune ne ajută să ne păstrăm sănătatea.

Un lucru este cert însă: o microbiotă dominată de bacilii Doderline, este esențială pentru sănătatea vaginală în ansamblu.

Bacilii Doderline și rolul lor la nivelul vaginului

Dominația bacililor Doderline (Lactobacili spp) oferă protecție mediului vaginal, împotriva patogenilor, prin mai multe mecanisme:

În primul rând pH-ul vaginal normal trebuie să se situeze între valorile 3.8-4.5, acest lucru în sine constituind un mecanism de protecție împotriva patogenilor, care nu pot supraviețui la o astfel de valoare a pH-uli. PH-ul din zona acidă este menținut de dominația lactobacililor și este propice supraviețuirii și înmulțirii acestora.

Încă de la primele descrieri despre lactobacili aceștia au fost considerați, “paznicii” vaginului, formând o barieră naturală de protecție prin aderarea lor la nivelul țesutului. În alte cuvinte ei aderă la țesut, împiedicând în același timp aderarea altor microorganisme.
Lactobacilii produc, de asemenea, diverși compuși cu rol antimicrobian (de exemplu: acid lactic, peroxid de hidrogen sau bacteriocine).
În plus inhibă dezvoltarea anumitor microbi prin existența unei competiții la hrană (adică competiție pentru glicogenul, “zahărul” secretat de celulele din țesutul vaginal).

Se pare că microbiota vaginală este cheia modulării sistemului inflamator și imun.

Situația ideală este atunci când microbiota vaginală este dominată de Lactobacili din speciile: Lactobacillus crispatus, Lactobacillus gasseri, Lactobacillus iners, și Lactobacillus jensenii. Această dominație nu exclude existența patogenilor, însă la femeile sănătoase aceștia din urmă sunt foarte puțini, respectiv, flora vaginală sănătoasă este foarte puțin diversă.

Putem spune prin urmare că, echilibrul florei vaginale dominate de lactobacili este esențial pentru meținerea sănătății și protecția în fața oricărori tipuri de infecții, dar haideți să vedem care sunt factorii care pot perturba echilbrul microbiotei vaginale și mai ales de ce o floră diversă permite persistența infecției cu HPV, fapt care constituie un risc major în apariția cancerului de col uterin.

Principalele cauze ale dezechilibrului vaginal pot fi:

Infecțioase: în urma contactului cu un microb, flora lactobacilaliară este perturbată și nu-și mai poate exercita beneficiile.

Vârstă: flora vaginală diferă în funcție de statusul hormonal, care influențează în mod direct și calitatea țesutului. Vârstele cu risc fiind înainte de pubertate, respectiv, în apropierea menopauzei.

Sarcina: constituie un factor de risc tot din cauza schimbărilor hormonale, și a impactului pe care le au acestea asupra microbiotei normale.

Altele: fumatul, diabetul, cancerul, igiena (atât excesivă cât și precară), contactul sexual neprotejat, contraceptive, antibiotice, inclusiv etnia și rasa pot influența calitatea microbiotei, etc.

Legătura între dezechilibrul microbiotei vaginale și persistența infecției cu HPV

Mai multe studii arată că, diversitatea florei vaginale este un indicator al infecției cu HPV, precum și favorizează persistența acesteia, crescând enorm riscul apariției cancerului cervical. În alte cuvinte, femeile cu test HPV negativ au o floră vaginală dominată de lactobacili, spre deosebire de cele HPV pozitiv care au o floră vaginală diversă.

Totodată este foarte bine cunoscut faptul că, deși nu se cunosc exact mecanismele, persistența infecției cu HPV este răspunzătoare pentru apariția cancerului de col uterin. Statisticile OMS arată că deși peste 75% dintre indivizii activi sexuali dobândesc cel puțin o dată în viață una dintre tulpinile de HPV, iar unii se vor infecta de mai multe ori, în doar 15 % dintre cazuri, pentru femei aceasta se transformă într-o leziune cervicală, și doar 30% dintre aceastea se transformă în leziuni canceroase.

Dacă în doar 15% din cazuri infecția cu HPV conduce la apariția unei leziuni, atunci înseamnă că microbiota dominată de lactobacili precum și răspunsul sistemului imunitar reprezintă cheia în prevenția apariției leziunilor cervicale cu risc de cancer.

SURSE

1. Di Paola, Monica et al. “Characterization of cervico-vaginal microbiota in women developing persistent high-risk Human Papillomavirus infection.” Scientific reports vol. 7,1 10200. 31 Aug. 2017, doi:10.1038/s41598-017-09842-6

2. Barrientos-Durán, Antonio et al. “Reviewing the Composition of Vaginal Microbiota: Inclusion of Nutrition and Probiotic Factors in the Maintenance of Eubiosis.” Nutrients vol. 12,2 419. 6 Feb. 2020, doi:10.3390/nu12020419

3. Leyva-Gómez, Gerardo et al. “Modifications in Vaginal Microbiota and Their Influence on Drug Release: Challenges and Opportunities.” Pharmaceutics vol. 11,5 217. 6 May. 2019, doi:10.3390/pharmaceutics11050217

4. Di Paola, Monica et al. “Characterization of cervico-vaginal microbiota in women developing persistent high-risk Human Papillomavirus infection.” Scientific reports vol. 7,1 10200. 31 Aug. 2017, doi:10.1038/s41598-017-09842

5. Brotman, Rebecca M et al. “Interplay between the temporal dynamics of the vaginal microbiota and human papillomavirus detection.” The Journal of infectious diseases vol. 210,11 (2014): 1723-33. doi:10.1093/infdis/jiu330

6. Zhou, Yunying et al. “Patients With LR-HPV Infection Have a Distinct Vaginal Microbiota in Comparison With Healthy Controls.” Frontiers in cellular and infection microbiology vol. 9 294. 28 Aug. 2019, doi:10.3389/fcimb.2019.00294

7. Łaniewski, Paweł et al. “Linking cervicovaginal immune signatures, HPV and microbiota composition in cervical carcinogenesis in non-Hispanic and Hispanic women.” Scientific reports vol. 8,1 7593. 15 May. 2018, doi:10.1038/s41598-018-25879-7

8. Ilhan, Zehra Esra et al. “Deciphering the complex interplay between microbiota, HPV, inflammation and cancer through cervicovaginal metabolic profiling.” EBioMedicine vol. 44 (2019): 675-690. doi:10.1016/j.ebiom.2019.04.028

9. 1. WHO. Human papillomavirus (HPV) and cervical cancer. World Health Organization fact sheet. (2019). Available at: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/human-papillomavirus-(hpv)-and-cervical-cancer. (Accessed: 27th September 2019) 2. ECDC. Human Papillomavirus Fact Sheet. European Centre for Disease Prevention and Control. (2018). Available at: https://ecdc.europa.eu/en/human-papillomavirus/factsheet. (Accessed: 26th September 2019)